Medicii străini consideră că, în urma operaţiei, şansele Mariei de a se face bine sunt mari. Important e acum ca banii să fie strânşi şi ca starea copilei să permită realizarea intervenţiei Andreea Maria a venit pe lume acum 1 an şi 10 luni. Moment aşteptat şi mult dorit de părinţii ei. Repede a învăţat să meargă, să vorbească. „Era de neoprit”, după cum povesteşte mama, Mariana Popa. „Vioaie, mereu bine dispusă, vorbăreaţă, puternică.” Într-o zi din august însă, femeia a observat că cea mică mergea tot mai des pe vârfuri. „Ceva era în neregulă. Am plecat la doctor de urgenţă. Ni s-a recomandat să vorbim cu un neurolog. Am avut noroc că am dat de doamna doctor Teleanu, de la spitalul «Victor Gomoiu”, care, chiar înainte de a ieşi rezultatul analizelor, ne-a spus care ar fi diagnosticul: neuroblastom. Altfel spus, o tumoare care s-a vârât în dreptul glandei renale şi care secretă substanţe toxice care ajung la creierul mic, paralizând tot ce este motor. „După o febră puternică, mare, s-a declanşat un sindrom foarte rar: opsoclonus-mioclonus.
În toată ţara sunt 600 de cazuri. Maria este al 601-lea caz. Boala a evoluat foarte repede. Practic, într-un week-end a ajuns legumă. De vineri până luni. Globul ocular a început să i se mişte în sus şi în jos, nu are control asupra membrelor inferioare şi nici asupra celor superioare. Nu poate să îşi ducă mâna la gură, nu mai poate să meargă, nu mai poate să vorbească.” Vocea mamei pare puternică şi nu lasă să o năpădească emoţiile. „Iau lucrurile aşa cum ni le dă Dumnezeu. În acest moment, ştiu doar că trebuie să mă întăresc şi să lupt pentru fetiţa mea”, repetă mama, ca pe o rugăciune, vorbele care par să-i fie tămăduitoare sufletului ei.
Au urmat analize multe şi chinuitoare. Drumuri la spital pentru tratament cu cortizon, după o schemă bine realizată. După prima lună de cortizon, mama a hotărât să meargă la
