Tarile lumii au reactionat in moduri care merg de la satisfactie la, cel mai adesea, indignare sau negare, dupa referiri la ele in documentele secrete ale ambasadelor SUA, publicate de catre site-ul WikiLeaks.
Daca tari precum India sau Israel sunt mai degraba satisfacute de cum sunt prezentate in documentele diplomatiei americane, liderii din SUA, UE sau Brazilia s-au aratat revoltati fie de continut, fie de publicarea lor, iar cei din state ca Iranul le-au considerat chiar false si o forma de "razboi psihologic" din partea americanilor, scrie The Guardian.
Intr-o serie de tari, aceste documente au fost cenzurate, in special in tarile arabe, in Asia de Sud-Est sau in unele state din Africa.
SUA si NATO
Purtatorul de cuvant al presedintiei SUA, Robbert Gibbs, a catalogat drept "nesabuite si periculoase" informatiile difuzate de Wikileaks, care pun in pericol vietile a numerosi militari si angajati ai guvernului american, dar si civili din intreaga lumea. Secretarul de Stat Hillary Clinton a tinut sa asigure ca "telegramele nu reprezinta politica externa a SUA".
Reprezentantii NATO au condamnat "cu tarie" scurgerea de informatii, catalogand-o drept "iresponsabila si periculoasa".
Uniunea Europeana
Experti ai Uniunii Europene cred ca dezvaluirile Wikileaks insemna pierderea bunavointei in relatia speciala cu SUA, dar si ca va aduce noi tensiuni si probleme in Orientul Mijlociu.
Cu toate astea, comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a condamnat atacul informatic asupra WikiLeaks si a propus criminalizarea lui.
La nivelul statelor individuale, reactiile au fost mai putin vehemente decat in alte parti ale lumii. Germania a numit "regretabila" publicarea acestor documente, iar premierul italian Silvio Berlusconi a spus ca "afecteaza imaginea tarii in lume
