As mentiona o carte recenta despre tentatia de a da foc bibliotecilor. Apartine istoricului Lucien X. Polastron si e intitulata Livres en feu. Histoire de la destruction sans fin des bibliotheques. A aparut la editura Gallimard anul trecut. Polastron constata un fapt interesant: acolo unde exista carti multe, acolo apare si gindul distrugerii lor. O imagine despre destinul mereu amenintat si precar al bibliotecilor ne putem face dintr-o insemnare a lui Aulus Gellius (Noctes atticae, VII: 17). Aulus Gellius a trait pe la anii 150-200 dupa Christos... In treacat fie zis, nota lui Aulus Gellius este cea mai veche mentiune cu privire la o biblioteca publica: "Se spune ca tiranul Pisistrate a fost cel dintii care, in Atena, a pus la dispozitia publicului carti de discipline liberale pentru a fi citite. Dupa el, atenienii, cu grija de zei, au marit numarul cartilor bibliotecii infiintate de Pisistrate. Dar dupa aceea, Xerxes, ocupind orasul Atena si incendiindu-l, cu exceptia Acropolei, a luat toata acea multime de carti si a dus-o in Persia. Abia mai tirziu regele Seleukos, cunoscut sub numele de Nikator, a luat masuri de aducere a cartilor la Atena. Dupa aceea, un mare numar de carti, cam 700.000, au fost fie strinse, fie scrise la ordinele regilor Ptolemei, in Egipt (in orasul Alexandria). Dar in primul razboi contra Alexandriei, pe cind poporul era jefuit (de soldatii romani), toate aceste opere au fost incendiate din intimplare de trupele auxiliare, fara ca acestea sa fi primit ordin pentru astfel de fapta". Desigur, istoria precisa a bibliotecii din Alexandria nu e cunoscuta in amanuntime. Se cunosc, in schimb, numele unor bibliotecari: Demetrios din Phaleron, Eratostene, Zenodot din Efes, Aristarh... Poetul Calimah a alcatuit un catalog al bibliotecii. In ceea ce priveste numarul cartilor, cifra data de Aulus Gellius nu e confirmata de alte marturii. Seneca, in De t