Există pe undeva prin Texas un orăşel nelocuit, plin de clădiri în diverse stadii de demolare, ruine, resturi şi gunoaie de tot felul. Este numit, neoficial, fiindcă nu figurează pe nici o hartă, Disaster City (traducerea ar fi inutilă) şi serveşte ca teren de antrenament pentru specialiştii care intervin ori de câte ori au loc incendii, cutremure de pământ, inundaţii sau atacuri teroriste. Elicopterele brăzdează în permanenţă cerul înecat în fum, pompierii suspendaţi pe corzi de alpinism încearcă să pătrundă într-o clădire. Nu departe se vede un tren de pasageri care a deraiat nu cu multă vreme în urmă, la orizont mai ard încă nişte cisterne şi nişte resturi de avioane. Totul sub privirile încărcate de admiraţie ale membrilor unei delegaţii venite tocmai din Japonia. Cel mai folosit cuvânt este: „Fantastic!”.
Disaster City are o suprafaţă care ar putea găzdui vreo treizeci de terenuri de fotbal şi un singur locuitor permanent, un aligator care s-a aciuat într-un bazin din apropierea unui garaj care s-a prăbuşit, zdrobind automobilele pe care le adăpostea. Totul – ruinele şi epavele – este pregătit pentru a crea condiţii cât mai realiste pentru militarii, pompierii, membrii echipajelor de ambulanţe, întreg personalul care intervine în urma dezastrelor şi catastrofelor naturale. Pot fi simulate cutremure de pământ, furtuni, inundaţii, incendii, explozii, atacuri cu arme chimice sau biologice. Cuvântul de ordine este realism.
În fiecare an sosesc aici, în orăşelul dezastrelor, aflat la câţiva kilometri de College Station, Texas, peste 70 de mii de specialişti în domeniul situaţiilor de urgenţă, cei mai mulţi din Statele Unite, Canada şi America Latină, dar şi din Asia, Australia, Marea Britanie, Norvegia şi Portugalia.
Instructorii sunt oameni care au condus operaţiuni de salvare cu ocazia unor catastrofe reale, cum ar fi cutremurul de pământ d
