Filmul tragediei a început pe data de nouă septembrie când compania Hunter’s Company SRL a încercat să facă un film al epavei cargoului turcesc, aflat pe fundul mării la aproximativ 40 de metri. Patru scafandri s-au ambarcat atunci la bordul unei nave ce aparţine Agenţiei Navale de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM), care executa un marş până în zona unde se afla cargoul scufundat cu misiunea de a stabili dacă există urme ale poluării. Ajunşi în zonă cei patru scafandri, însosiţi de reprezentantul firmei au încropit un plan de scufundare la nava Medy cu scopul de a efectua o filmare a epavei ce îi folosea companiei pentru stabilirea unui plan de intervenţie. A intrat prima echipă care s-a întors la suprafaţă. Apoi s-a scufundat cea de-a doua echipă formată din Cătălin Ispas şi Cristian Zarafu. Pentru cei doi scafandri a fost ultima scufundare. Nu au mai ieşit la suprafaţă în viaţă. Au fost câteva tentative de căutare a celor doi scafandri, lipsite de succes. Pentru că armatorul navei aea obligaţia să elimine orice sursă de poluare, Autorităţile române i-au impus să intervină pentru scoaterea celor 22 de tone de combustibil şi a celor aproximativ două tone de ulei. Cu acest scop, armatorul navei a angajat o companie turcească specializată în astfel de operaţiuni. Pentru a putea ajunge la tancurile de consum şi cele de combustibil din sala maşini a epavei, scafandri turci au făcut o decupătură în bordajul navei chiar în zona sălii maşinilor. Prin aceasta au demarat lucrările de golire a tancurilor cu combustibil. Pe parcursul lucrărilor a fost descoperit trupul lui Cătălin Ispas. S-au făcut tot felul de speculaţii pe marginea incursiunii subacvatice a celor doi scafandri. Acum după descoperirea cadavrului şi după autopsie se pot trage primele concluzii.

Înecat, dar cu aer în butelie

Scufundarea lapeste 40 de metri este una destul de complicată.