România nu are în acest moment un obiectiv strategic major la care să se raporteze politic şi economic, cum a fost intrarea în NATO sau în UE, şi de aceea toate deciziile sunt pe termen scurt, pentru că nu se poate ajunge la un consens politic.
"Ne lipsesc aceste obiective strategice şi de aceea este important să ne stabilim acum ca obiectiv aderarea la euro - moneda unică europeană", a menţionat Nicolae Idu, şeful reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, la seminarul "Redefinind Europa" ce a marcat un deceniu de activitate pentru Institutul European din România, instituţie care ar trebui să ofere strategii naţionale de dezvoltare în context european celor aflaţi la putere.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că indiferent dacă am putea să adoptăm sau nu euro în 2015, având în vedere contextul economic extrem de tensionat din Europa care face ca adoptarea să fie o ţintă puţin probabilă în acest moment, acest obiectiv trebuie asumat pentru a impune anumite ţinte economice care trebuie îndeplinite. Pe vremea când Isărescu era premier, în anul 2000, s-a stabilit cu Comisia Europeană, respectiv cu şeful de atunci, italianul Romano Prodi, ca data de aderare a României la UE să fie 2007. Isărescu spune că atunci exista un consens atât politic, cât şi la nivelul societăţii pentru această aderare, de aceea lucrurile au mers mai uşor.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că la începutul anului viitor se va stabili ţinta pentru aderarea la euro.
În contextul crizei economice actuale, când diferenţele dintre ţările bogate şi sărace ale Europei ies tot mai mult în evidenţă, mulţi economişti, analişti şi politicieni pun în discuţie viabilitatea proiectului Uniunii Europene şi a monedei euro - dacă poate rezista în forma actuală în care se pompează sute de miliarde de euro în Grecia sau Irlanda pentru a nu intra în faliment.
"Nimic nu este
