"Astazi, mahalaua din Bucuresti s-a mutat in centru, iar centrul nu e nicaieri", a explicat Valentin Protopopescu, psihanalist si doctor in filosofie, in cadrul dezbaterii "Bolile orasului sau divortul in societate". Cu ocazia evenimentului desfasurat la mijlocul acestei saptamani, s-a mai discutat despre impactul pe care l-a avut vechiul regim asupra vietii la oras si la sat. "In 1938, Bucurestiul avea cam 800.000 de oameni. Putem spune ca erau niste insi relativ bine urbanizati. Ce au facut comunistii? I-au destarat pe acesti tarani. Si-au pierdut identitatea taraneasca fara sa capete o identitate urbana. La tara, fiecare era responsabil de bucata lui de pamant, de partea lui de ulita. La oras, nimeni n-a mai raspuns de nimic. De unde si mizeria monstruoasa care ne bantuie zilnic iesirile in urbe".
"In Bucuresti, nu am ajuns, nici macar in 2010, sa vorbim despre o populatie urbana asa cum se intampla in cazul oraselor Paris, Viena, Budapesta", a spus Valentin Popescu, eseist si doctor in filosofie al Universitatii din Bucuresti, intr-o discutie despre "bolile" Capitalei Romaniei.
"De ce? Pentru ca Bucuresti a fost un targ. Printr-un accident istoric nefericit, evident, pentru ca nu are o asezare strategica (este situat intr-o zona extrem de afectabila de seisme si este abordabila de catre orice invadator), Bucurestiul a devenit capitala intai a Regatului, apoi a Romaniei Reunite".
Structura sociala si psihologica a Bucurestiului
"Care a fost structura sociala, psihologica a acestui targusor? O casta, boieri, oameni care au facut averea la tara, pe urma tarani care s-au asezat pe la periferie, clacasi. Boierii s-au urbanizat.
In istoria Romaniei, daca a existat o generatie pozitiva, care a facut realmente ceva pentru neamul asta, este generatia de la 1848. E vorba de copiii boierilor de a doua, a treia, a c