Era doar un prunc de câteva luni când a fost răpit din casa părintească de către unchiul său, nobilul danez Joergen Thygessen Brahe, care intenţiona să-i asigure o educaţie aleasă. În vremea studenţiei, la Rostock, se ceartă pe la baluri pe teme de astrologie şi matematică cu un compatriot, Manderue Parsbjerg şi se alege cu o provocare la duel. Lupta, purtată în timpul nopţii, îl lasă fără o bună parte a nasului, obligându-l să poarte o proteză metalică. Prinţul de coroană al Danemarcei, care îl suspectează de o relaţie amoroasă cu mama lui, regina, se foloseşte de serviciile unui asasin profesionist, îngrozit că aventurierul ar putea fi propriul său tată. Avea să devină celebru sub numele latinizat de Tycho Brahe, atât ca astronom cât şi ca fondatorul unor institute de cercetare ştiinţifică, Uranieborg şi Stjerneborg. Acţiunea se petrece în secolul XVI.
Senzaţional? Combinaţie între „Codul da Vinci”, „Amadeus”, „Hamlet”, numai bună pentru un film de senzaţie? Încă nu aţi văzut nimic. Savantul nostru, cu viaţa în pericol, se refugiază la Praga, la curtea regelui Boemiei şi împărat al Sfântului Imperiu Roman, Rudolph al II-lea, sub protecţia căruia deschide un nou centru de cercetare în localitatea Benatky nad Jizerou. Are ca asistent un german subţirel, firav, invidios, încă necunoscut, numit Johannes Kepler. Nimeni nu poate vorbi de monotonie sau de plictiseală când se află în preajma astronomului. Acesta are un animal de companie cu totul ieşit din comun, un cerb lopătar căruia îi place berea şi care îşi va găsi sfârşitul alunecând pe scările castelului. Tycho are şi un soi de bufon personal, un pitic cu numele de Jepp despre care se credea că este un clarvăzător. Probabil că nu foarte competent, se pare că stăpânul său a murit otravit, iar asasinul a rămas necunoscut. Dacă a existat un asasin...
Tycho, care beneficia de cele mai perfecţionate inst