Iata ca, de ceea ce ne-am temut, n-am scapat. Dupa cat se aude, ministrii de Interne ai Germaniei si Frantei solicita la modul oficial comisarului UE pentru Afacerile Interne amanarea admiterii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen.
Motivatia este destul de nebuloasa si improprie pentru domeniul de referinta si, pe deasupra, amesteca, voit sau nu, problemele specifice ale celor doua tari, reprosandu-le la gramada chestiuni privind proasta functionare a justitiei, un nivel inalt al coruptiei sau mentinerea la cote ridicate a criminalitatii organizate.
Comentatorii sunt unanimi in a considera ca scrisoarea celor doi ministri, precum si argumentele invocate, constituie un abuz destul de evident, daca ne raportam la conditiile exprese formulate in legatura cu aceasta aderare.
Altfel spus, toate conditiile tehnice solicitate au fost indeplinite, dar, in final, onor arbitrii considera de cuviinta sa-si ridice pretentiile, ca doar e vorba de rudele sarace ale familiei, care trebuie sa mai transpire, pana vor fi acceptate de-a binelea in prea-distinsul conclav.
Desigur, starea proasta a justitiei, mecanismele deficitare de combatere a coruptiei sau crima organizata, care este de fapt "meritul" exclusiv al fratilor bulgari, sunt probleme care pot sa deranjeze, dar ele constituie o alta mancare de peste, care se serveste cu alta ocazie si in alte contexte.
Am fost, deci, din nou nedreptatiti, ceea ce nu este un lucru nou si nici nu va fi ultimul, dintr-o serie fara sfarsit.
Amaraciunea noastra poate insa lesne sa fie amendata de sansa pe care totusi am avut-o de a intra in organizatiile euro-atlantice, sa recunoastem, tot printr-un concurs oarecum arbitrar de circumstante favorabile. Caci, daca momentul aderarii ar fi intarziat, nu este deloc sigur ca n-am sta si acum in antecamera institutiei, in spat