Amânarea aderării la Schengen nu va avea o influenţă directă asupra cetăţenilor români având în vedere că, din 2002, ei pot circula liber prin Uniunea Europeană. Dar semnalul transmis este unul foarte prost mai ales pentru investitorii străini, pentru că această amânare implică faptul că în România există un factor de risc la adresa UE.
"Aderarea la Schengen era o chestiune mai degrabă formală, de aici eşecul de proporţii pentru preşedinte şi premier. Guvernarea Năstase a însemnat aderarea la NATO. Guvernarea Băsescu-Tăriceanu aderarea la UE. Guvernarea Băsescu-Boc înseamnă eşecul aderării la Schengen, care nu era o ştachetă greu de trecut. Gestul este, într-un fel, o ofensă la adresa României, dar el arată că nici Parisul, nici Berlinul nu cred în guvernul de la Bucureşti", comentează analistul politic Stelian Tănase.
În termeni de eşec vorbeşte şi fostul ministru de externe Mircea Geoană: "Este un eşec sever al actualei administraţii, în frunte cu preşedintele României, dar este şi o chestiune nedreaptă cu privire la România, acest lucru trebuie să îl spun, indiferent de putere sau opoziţie".
Justiţia şi corupţia ne-au pus capac
Ceea ce conduce la amânarea aderării nu este pregătirea tehnică, ci starea justiţiei şi corupţia. Oricât s-au străduit oficialii de la Bucureşti să spună că între aderarea la Schengen şi starea justiţiei în România nu există o legătură, Parisul şi Berlinul au găsit-o. Tehnic, această legătură nu există pentru că nu i s-a pus nicio condiţie României pentru aderarea la Schengen decât aceea de a-şi întări frontierele. De aceea, fostul ministru de externe, senatorul Teodor Meleşcanu, califică acţiunea oficialilor Germaniei şi Franţei drept ilegală, imorală şi discriminatorie.
Dar documentele UE pe Schengen (pe care şi România le-a acceptat odată cu semnarea Tratatului de aderare, în 2005) nu se referă doar la pregă
