Reşiţenii întâlnesc sărbătorile cu bucate alese şi miros de brad, printre colinde. Încă de la primele ore ale dimineţii gospodinele reşiţene se pregătesc pentru primirea musafirilor şi noaptea de Ajun înconjurate de cei dragi.
Spaţiu prin excelenţă multicultural, Caraş-Severinul surprinde prin multitudinea de tradiţii şi obiceiuri înrădăcinate în zonă. Excepţie nu face nici Sărbătoarea Crăciunului, de care sunt legate credinţe populare vechi.
„În Ajun copiii, pentru că ei reprezintă elementul de puritate, se adună şi pleacă la colindat. În trecut aceştia erau răsplătiţi cu pâine, colaci, nuci, nu ca şi acum cu bani, merindele având şi ele rolul lor important în cadrul acestei sărbători“, a explicat doctorul Mircea Taban, cercetător etnograf la Muzeul Banatului Montan Reşiţa. Tradiţia colindului a fost păstrată şi astăzi, iar cântecele cunoscute, dar şi cele împrumutate de la americani le încălzesc sufletele reşiţenilor.
Porc şi prăjituri pe masă
Masa de Crăciun are şi ea o istorie. Bunătăţile sunt preparate în general în casă şi conţine câteva elemente specifice acestei sărbători. „Din meniu nu trebuie să lipsească preparatele din carne de porc, curcan, cârnaţi de casă şi prăjiturile“, a spus Sonia Radu, una dintre gospodinele reşiţence care s-a pregătit intens pentru masa de Crăciun. Una dintre cele mai îndrăgite tradiţii este cea de decorare a bradului de Crăciun.
„Bradul, pomul vieţii sau coloana lumii, aşa cum este cunoscut din epoci străvechi, era împodobit cu obiecte strălucitoare“, a povestit etnograful Mircea Taban. Astăzi, cei mai mulţi dintre reşiţeni aleg să împodobească bradul fie doar într-o singură culoare, fie fiecare membru al familiei îşi lasă amprenta asupra lui. „De obicei, bradul îl împodobim în familie şi în fiecare an înnoim ornamentele. Cel mai frumos moment este dimineaţa de 25, atu