Pupăceala extrapolitică şi învîrteşugurile interpartinice sînt suspendate de îmbulzeala la malluri şi de isteria cumpărăturilor. Doamne ajută şi Crăciun Fericit! Consumismul este cel mai anticomunist mesaj posibil şi adastă victoria necondiţionată a capitalismului de cumetrie instaurat la noi. Revoluţie sau lovitură de stat – în Franţa comentau pe teme politice Jean-François Revel sau Jean Daniel, la noi vedete sînt Ion Cristoiu şi Grigore Cartianu, recent admise în establishmentul intelectual, să ne trăiască… –, nici nu mai contează. Victoria, am mai spus-o, a UTC-ului asupra PCR-ului, după 1989, a consemnat începutul unei noi ere. Capitaliste, desigur. Iar tot ce se consumă sub ochii noştri nu poate decît să creeze unitate şi solidaritate. Chiar şi în aceste ultime zile de an 2010, puse sub semnul generos al şoricului şi al păharuţului de ţuică fiartă. Cu mic, cu mare, o dulce împăcare se pogoară peste tot ce e Deal-Vale, acoperit de omătul ce colorează eternitatea noastră locală. Nu e nimic de explicat, doar de obţinut, eventual, mai multe fonduri europene. Diversele opinteli de ultimă oră ale opoziţiei, cu fel de fel de moţiuni de cenzură, par mai mult un fel de au venit colindătorii. Multe vorbe de clacă în ultimele săptămîni, în care opoziţia mai mult face un joc de imagine decît realmente vrea să se ia la trîntă cu puterea. Care putere a folosit în tot cursul anului toate pîrghiile ca să impună populaţiei mîrîitoare tocmelile cu FMI şi Banca Mondială. Anunţul de ultimă oră din Parlament al premierului Emil Boc – că deja am depăşit momentul de vîrf (dar dacă sînt mai multe vîrfuri?) al crizei şi deja o boare de creştere economică ne paşte imediat după ce ajungem în 2011 – ne-a umplut de mîndrie patriotică. Am fost ce-am fost, dar o să fim şi mai şi. Pînă atunci rămîne cum deja a rămas peste an. Adică? Adică salariile bugetarilor au fost reduse cu 25%, TV