Dacă tot ne prinde bine monitorizarea externă pe justiţie și dacă tot nu putem scăpa de ea, mai bine încercăm să o extindem la nivelul întregii UE. Adică să fie și grecii și italienii monitorizați la anticorupție, nu doar românii și bulgarii.

Articol din ediţia nr. 19 a FP România (noiembrie/ decembrie). Detalii ilustrate: Sumarul, Nota editorilor, Coperta ediției nr. 19.

Vezi şi: Cine ne poate repara justiţia?

Dezbaterile FP România: Vameşi români la graniţele UE? Ne ţin justiţia şi corupţia în afara UE?

Sunt România și Bulgaria membre de rang doi în UE? Posibil, depinde pe cine întrebi. Dar eu aș despărți discuția în două planuri: cel formal și cel legat de prestigiu / imagine. Deci, în plan formal suntem membri de mâna a doua? Două sunt argumentele folosite pentru a invoca această idee: existența Mecanismului de Cooperare și Verificare în justiție și aderarea așteptată la Spațiul Schengen. Încep cu a doua pentru că e mai simplă.

Alte state din UE au ales să nu fie membri (Marea Britanie), așa cum state care nu sunt membre UE au ales să intre totuși în Schengen (Elveția). Deci, discuția despre Schengen nu se poate purta în termeni de ”stat de rangul doi”. Am monitorizat la Centrul Român de Politici Europene (CRPE) ce au făcut guvernele României pentru intrarea în Schengen. Dacă evaluatorii vor fi indulgenți, vor spune că am îndeplinit condițiile și vom intra în martie 2011. Dar depinde de indulgența lor, pentru că pe unele măsuri mai degrabă am cârpit pe ultima sută de metri decât am acționat coerent - cei interesați pot găsi detalii în raportul nostru „Absolvenți prin indulgență – Cât de pregătiți suntem pentru Schengen?” al CRPE.

Cât privește Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), povestea e mai complicată. MCV a fost inventat pentru România și Bulgaria, deci s-ar putea spune că individualizează cele două țări. Dar în ace