Activiştii regimului comunist făceau legea şi politica de cadre în Basarabia ocupată de sovietici. Documentele descoperite în arhivele fostului Partid Comunist confirmă că soarta basarabenilor era decisă la şedinţele partinice.
Ne vom referi astăzi la un document inedit din arhiva fostului Comitet Central al Partidului Comunist din Moldova (CC al PCM), datat cu 9-10 septembrie 1940, „strict secret“ pănă recent. Este vorba de stenograma unei şedinţe de partid cu uşile închise.
Un oarecare Voloşin, care era preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie din RSSM, se pronunţă pe marginea unui raport prezentat de către Piotr Borodin, prim-secretar al CC al PCM.
CONDAMNAŢI PENTRU ÎNTÂRZIERI LA SERVICIU
Se discută pe marginea unui ucaz adoptat de Sovietul Suprem al URSS la 26 iunie 1940, extins după 28 iunie şi asupra Basarabiei. Acesta prevedea, între altele, că angajaţii care întârziau mai mult de 20 de minute la serviciu erau trimişi în lagăre de corecţie. Voloşin susţine că ucazul se aplică cu multe încălcări, fiind neglijate procedurile judiciare privind prezenţa obligatorie a martorilor în proces. El acceptă însă solicitarea partidului (formulată de Borodin) de a renunţa la această clauză.
Avem un caz clasic de ingerinţă a partidului comunist în treburile justiţiei, care confirmă că acesta controla totul în stat. Deşi exista legislaţie şi justiţie, partidul era cel care decidea cum să fie aplicate legile. În cazul de faţă, partidul a primit ordin să condamne cât mai multe persoane, iar procedura - chemarea martorilor în instanţă - îşi pierde relevanţa în faţa voinţei partidului. A doua chestiune reflectată în document se referă la discriminarea cadrelor locale, originare din Basarabia. Voloşin afirmă că sunt aduse, nejustificat, cadre de peste Nistru, mai ales din fosta RASSM, de la Tiraspol şi Râbniţa. El confirmă că există sufici
