Sumele restante la creditele contractate de firme şi populaţie s-au dublat în primele 11 luni ale acestui an, ajungând la 3,8 miliarde de euro, erodând profiturile instituţiilor bancare. În timp ce oltenii au reuşit să-şi gestioneze cel mai bine plata ratelor la creditele bancare, moldovenii s-au înglodat tot mai mult în datorii.

2010 nu a fost un an tocmai bun pentru băncile de pe piaţa românească. În timp ce creditarea a bătut pasul pe loc, împrumuturile acordate prea facil în perioada 2006-2008, atât firmelor, cât şi populaţiei, au început să-şi arate şi mai mult reversul medaliei.

Valoarea restanţelor la creditele contractate de persoanele fizice şi juridice a crescut cu 109,23% în primele 11 luni ale acestui an, ajungând la echivalentul a 16,25 miliarde de lei (3,81 miliarde de euro). Astfel, sumele restante au continuat trendul din 2009, când valoarea acestora crescuse cu 173%.

În contextul în care procesul de creditare a bătut pasul pe loc, soldul împrumutului neguvernamental scăzând cu 3,9% în termeni reali în intervalul noiembrie 2009-noiembrie 2010, ponderea restanţelor în total portofoliu de împrumuturi a crescut semnificativ. Astfel, pentru 7,81% din creditele acordate se înregistrează restanţe, în creştere de la 3,9% la finele anului trecut.

Dacă în 2009 populaţia şi firmele au reuşit să-şi achite într-o mai bună măsură ratele la creditele în euro, majoritatea garantate cu ipotecă, în acest an, situaţia s-a schimbat. Sumele restante la creditele în valută le-au depăşit pe cele în lei, crescând cu 146% de la începutul lui 2010, şi au ajuns la echivalentul a 8,66 miliarde de lei (2,02 miliarde de euro). În schimb, restanţele în lei au avansat cu 77,1% în intervalul menţionat, până la 7,69 miliarde de lei.

Populaţia, afectată de scăderea veniturilor sau de şomaj, a ajuns să ocupe o cotă importantă în rându