Premierul conservator şi populist Viktor Orban, care va prelua preşedinţia UE la 1 ianuarie, conduce Ungaria cu o "mână de fier", ignorând recomandările opoziţiei şi ale Fondului Monetar Internaţional, comentează AFP, citata de Mediafax.

După succesul electoral din aprilie, coaliţia condusă de Viktor Orban are o majoritate de două-treimi în Parlamentul de la Budapesta, putând lua practic orice decizie, inclusiv de modificare a Constituţiei.

Iar reformele, "adesea controversate", au continuat într-un ritm intens, notează AFP.

În momentul ajungerii la putere, Ungaria tocmai evitase intrarea în colaps economic graţie unui împrumut de 20 de miliarde de euro acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.

Una dintre primele iniţiative ale lui Viktor Orban a fost să meargă la Bruxelles pentru a încerca să negocieze condiţii mai flexibile. Budapesta s-a angajat să reducă deficitul la mai puţin de trei la sută în 2011. Victor Orban încerca să îşi respecte promisiunea electorală de reducere drastică a impozitelor, însă UE a refuzat să acorde concesii.

Nemulţumit, Orban a decis să reafirme "suveranitatea economică" a Ungariei, adoptând o serie de taxe extraordinare "de criză" în privinţa multinaţionalelor, în sectorul bancar, al telecomunicaţiilor şi energiei.

În paralel, Orban a plasat apropiaţi ai săi în funcţii-cheie din cadrul unor instituţii care ar trebui să rămână independente - cum ar fi Curtea de Conturi, Oficiul procurorului general, Preşedinţia sau Organismul de supraveghere a instituţiilor financiare.

Singura instituţie care a rezistat până acum a fost Banca Centrală şi preşedintele acesteia, Andras Simor. Însă, graţie modificării legislaţiei, Orban va putea influenţa şi politica monetară a acestei instituţii, un plan care a suscitat "preocuparea" Băncii Centrale Europene.

Opoziţia ungară speră că Bruxellesul va tempera avântul lu