Nu este un moment in care unii fac confesiuni si mai ales nu este SINGURUL moment cand ne dorim sa trecem sacul de dorinte in nivelul urmator: fapte. Dar probabil ca mobilizarea este mai mare: ai un pahar plin cu sampanie, un grup vesel tipa cat se poate de tare, altii fac luminite pe cer din artificii, cativa caini se alearga prin zapada si cu putin noroc nu isi vor pierde din rabdare la cat mai spera la un os fierbinte…Si uite asa fiecare are universul sau, mai romantic sau mai complex, fara sa ii pese de lascivitatea sau preferintele, nemultumirile celor din jur.
Arata oarecum a atmosfera de pregatirea a unei serbari, poate ca nu in sufletele si dorintele tuturor. Dar pe cei mai fara vlaga, fara chef sau cu multa dorinta, dar fara de ajutor hai sa le aducem ceva din energia noastra. Eu unul nu am masura puterilor, insa cum voi intani un om mai hai-hui si trist ii dau “umpicutz” de bine si de mai vrea mai pun din nou. Voi doamnelor – pentru ca si azi ca in fiecare zi – sunteti sensurile giratorii pe care le asteptam cu mare pofta in drumurile pe care le parcurgem mai ales azi. Si uite asa ne invartim si schimbam directia, involuntar sau nu intram pe drumul ce bun, deschidem ochii mari, mari de tot si ne dam seama de unde am venit si cam pe unde am ajuns.
Nu este o retorica falsa sau vorbe ticluite pentru doamne si domnisoare. Pur si simplu recunosc ca daca exista ceva incontestabil si capabil sa schimbe si sa faca ALTFEL lucrurile aceasta este femeia. Ca orice barbat – si imi cer scuze daca generalizarea loveste unde nu trebuie – am avut perioadele de misoginism, dar fie ca eram coerent sau nu in actiuni, fie ca vedeam la cei mari ca asa “se face am depasit momentul. Si am invatat din fiecare zbatere ca exista un rost, neconditionat pentru care 2 are sens cand traiesti momente din viata.
De ce imi vine asa in ziua asta ultima din an sa spun asa
