Suntem în pragul Anului Nou. Indiferent de rădăcini, religie sau ţară - români, columbieni, japonezi, australieni - toţi celebrăm "reînnoirea" timpului, "îngroparea" anului ce se încheie şi "primirea" celui nou. Însă o facem în mod diferit! Dacă în unele colţuri ale lumii, tradiţiile "în cifre" fac trecerea în noul an, în alte zone sunt considerate obiceiuri de bun augur arderea unor păpuşi, vizitarea morţilor sau aruncatul mâncării în faţa caselor străine. Ba mai mult, anumite popoare sărbătoresc Revelionul nu doar altfel, ci şi altcândva. Iată tradiţiile de Anul Nou răspândite pe mapamond.
CIteşte şi:
Revelion în străinătate mai ieftin ca anul trecut
Aveţi grijă ce faceţi în noaptea de Revelion!
Când Anul Nou nu pică pe 1 Ianuarie
În timp ce noi ne pregătim cu nerăbdare pentru 1 Ianuarie, această zi este lipsită de importanţă în mai multe zone ale globului. În Sri Lanka, Anul Nou este sărbătorit pe 13 sau 14 Aprilie, conform calendarului hindus. Dacă, pe parcursul anului, decorarea casei favorizează karma negativă, în pragul Anului Nou este de bun augur ca locuitorii din Sri Lanka să-şi împodobească locuinţele. Casele sunt vopsite în alb şi luminate, în semn de purificare. Srilankezii au un obicei străvechi de preparare a Kiri Bhaat, un fel de orez cu lapte, care este întotdeauna gătit de bărbatul cu rolul de cap al familiei.
Sărbătorirea anului ebraic 5771, în anul gregorian 2010
Unul dintre popoarele care-şi respectă, cu îndârjire, tradiţiile din moşi-strămoşi este poporul evreu. Anul Nou evreiesc poartă de numirea de "Roș Hașana" ("Rosh Hashanah") şi este sărbătorit, în general, pe parcursul a două zile, într-a şaptea lună a calendarului ebraic, folosit în religia iudaică talmudică. Asemănător cu cel chinezesc, calendarul după care se ghidează evreii se bazează atât pe ciclul lunar, cât şi pe cel solar. El apare în