Spectacolele de operă şi concertele de muzică simfonică au coborât de la elite la un public fără o cultură redutabilă. "Spectatorul nou" vine la concert îmbrăcat ca la serviciu. Sursa: ARHIVA EVZ

Rochia de seară şi capa, la femei, şi costumul negru la bărbaţi erau reguli de la care spectatorul român nu îşi permitea în trecut să se abată. Astăzi, strălucirea publicului s-a pierdut, puţini fiind cei care scot din şifonier ţinutele de gală pentru un spectacol ori concert.

Publicul este pestriţ, la fel ca opţiunile lor vestimentare, şi generos în aplauze mai mult decât este nevoie: la părţile muzicale cunoscute şi la acute izbucnesc ropote de aplauze.

Fără lux pe scenă, fără lux în sală

Cătălin Ionescu Arbore, directorul Operei Naţionale din Bucureşti, provine dintr-o familie de artişti şi a mers la spectacole de când se ştie. El admite că publicul român de astăzi este diferit în ţinută şi cultură de cel de odinioară, însă explică acest lucru prin restricţiile financiare prin care au trecut instituţiile culturale de profil din România.

"În anii ’80, Opera era nevoită să se autofinanţeze. Se făceau economii inclusiv la curentul electric, erau multe improvizaţii, nu erau bani de costume sau de decoruri, rolurile erau oferite doar celor angajaţi, nu se puteau face colaborări cu solişti foarte buni din alte părţi", spune Cătălin Ionescu Arbore.

Lipsa luxului din spectacole i-a schimbat şi pe spectatori. Iar pentru că sala nu era încălzită, publicul asista la eveniment îmbrăcat în haine groase.

Aplauzele unor "papagali", mai puţin apreciate?

Ionuţ M., un tânăr de 19 ani, este student la Conservator şi merge la spectacole de muzică clasică de la 5 ani.

"Îmi amintesc că bunicii mei, cei care mă duceau la Operă şi la concerte, se găteau înainte de astfel de evenimente. Bunica îş