Ţara baltică a intrat în Eurozonă odată cu focul de artificii din noaptea de Revelion, dar scepticii nu au ezitat să compare acest pas cu o decizie de „îmbarcare pe Titanic“. Premierul Andrus Ansip a retras, simbolic, prima bancnotă euro de la un bancomat, în cadrul ceremoniei oficiale organizate la Opera naţională din Talinn.
„E un pas mic pentru Eurozonă şi un pas mare pentru Estonia. Suntem acum membri cu drepturi depline a celei de-a doua mari regiuni financiare a lumii, cu toate avantajele şi obligaţiile pe care le presupune acest lucru", a declarat premierul eston. Sondajele arată că susţinerea pentru intrarea Estoniei în zona euro e în jur de 50%, în timp ce 40% din estoni s-au opus măsurii.
Criticii spun că momentul ales nu putea fi mai rău, din cauza crizei în care se află moneda europeană. Ţările Eurozonei sunt în dificultate din cauza ajutoarelor financiare acordate Irlandei şi Greciei şi a datoriilor mari ale Portugaliei, Spaniei şi Italiei.
Un recent sondaj de opinie în Germania a arătat că 49% din respondenţi doresc înapoi marca. „Estonia! Bun venit pe Titanic", se putea citi pe posterele lipite în apropierea clădirii Operei de către criticii acestei măsuri. „Estonia e ca un pasager care a cumpărat ultimul bilet pe Titanic", a declarat Anti Poolamets, şeful eurosceptic al campaniei „Salvaţi coroana". Guvernul eston de centru-dreapta spune însă că trecerea la euro e un semnal pozitiv pentru investitori.
Motive economice şi politice
Ţara cu 1,3 milioane de locuitori, desprinsă din fosta URSS în 1991 şi intrată în Uniunea Europeană în 2004, s-a despărţit cu greu de coroană, adoptată în 1993 pentru a înlocui rubla sovietică. În ultimii 19 ani, coroana a avut mai mult decât o valoare monetară pentru estonieni, fiind văzută drept un simbol al suveranităţii naţionale.
Şomajul în Estonia a crescut la aproape 20% anul tre
