Adoptarea euro de către Estonia a venit într-un moment nefast pentru moneda unică europeană, a cărei sustenabilitate este pusă sub semnul întrebării după evenimentele din 2010: salvarea Irlandei şi Greciei cu bani de la contribuabilii europeni şi dezbinare între liderii politici de pe continent. În aceste condiţii, cât de avantajos este pentru o ţară mică să adopte euro şi în extensie pentru România?
În general economiştii sunt de acord că intrarea sub umbrela euro aduce o serie de avantaje printre care dispariţia riscului valutar şi protecţia în faţa atacurilor speculative asupra cursului valutar. Cu toate acestea, criza ce a izbucnit anul trecut a scos la suprafaţă o serie de inconveniente care au determinat ţările care sunt încă în afara uniunii monetare să adopte o atitudine mai rezervată faţă de euro.
Din experienţele Slovaciei şi Sloveniei, pe termen scurt adoptarea euro a adus o tendinţă de ajustare crescătoare a preţurilor, o presiune inflaţionistă sporită şi reducerea competitivităţii exporturilor. Statele care utilizează în continuare monedele proprii au capacitatea de a-şi spori competitivitatea prin deprecierea cursului valutar.
"Pe termen lung, euro este benefic. Cam toate ţările au trecut prin aceleaşi neajunsuri. Totuşi, pe termen scurt euro nu aduce numai beneficii. Presiunile inflaţioniste există în perioada imediată adoptării monedei unice europene. Capacitatea şi puterea de cumpărare vor scădea, va apărea migraţia spre ţări unde cumpărăturile pot fi mai ieftine", crede Gheorghe Hurduzeu, profesor universitar doctor specializat pe pieţe de capital la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti.
De aceeaşi părere este şi profesorul universitar de comerţ internaţional Dumitru Miron, care spune că la nivelul populaţiei primele efecte ce vor fi resimţite vor fi cele referitoare la inflaţie.
"Efectele mai puţin f