Boschetarul Ion Rădulescu a dovedit că bunul simţ se vinde mai bine decât o poveste fabricată. Ion este cerşetor de când se ştie. Spune că nu a furat niciodată, iar personalitatea sa caldă îi face pe oameni să-i pună în palmă monede şi bancnote.

O mână întinsă trebuie să spună o poveste, dacă este să credem filozofia celebră deja din filmul „Filantropica", al lui Nae Caranfil. Un cerşetor din Timişoara a demonstrat însă că altceva vinde mult mai bine decât o „biografie" emoţionantă. Oamenii care-i dau pomană nu vor poveşti cu părinţi care l-au abandonat sau cu bătăi încasate pe stradă. Ceea ce-i face pe ei să-şi deschidă portofelele este o „marfă" rară în zilele noastre: respectul. Ion Rădulescu, zis şi „Pisică", le oferă respect din plin, iar timişorenii plătesc bine pentru asta. Nu degeaba cerşetorul susţine că face din mila trecătorilor 12.000 de euro pe an.

„Mi-e milă de el"

Timişorenii îl ştiu bine pe „Pisică". De-o vârstă incertă, mereu cu zâmbetul pe buze, acesta îşi face veacul pe teritoriile de tradiţie ale oamenilor străzii, cerşetorilor şi vânzătorilor de ţigări de contrabandă: Piaţa 700 şi Gara de Nord. Deşi spune că cerşetoria îi aduce un venit de invidiat, aspectul lui provoacă mila: bluze şi pantaloni vechi, care-i pun în valoare „meseria". Puţini rezistă să nu-i ofere mărunţiş atunci când îi văd privirea rugătoare. Scenariul continuă cu buna creştere de care Pisică dă dovadă de fiecare dată când se adresează cuiva. Cine poate rezista bunelor maniere? Aşa că cerşetorul timişorean îşi primeşte recompensa.

Cei care-l văd zilnic pe Pisică la „lucru" spun că bunul simţ este unul dintre secretele cerşetorului. Georgeta Ungureanu lucrează la un magazin de pâine din Piaţa 700 din Timişoara şi-l vede aproape zilnic pe Ion Rădulescu. „Mi-e milă de el, mai ales că este şi credincios. El nu a cerşit niciodată, pur şi simplu ajută