În 2010, deficitul bugetar a rămas în ţinta stabilită doar pentru că statul nu şi-a plătit datoriile, iar încasările au crescut doar pentru că România a avut TVA şi inflaţie mai mari.

România are nevoie de implementarea de reforme „mai profunde" în aria alocaţiilor sociale şi a personalului din sectorul public, care ar mai putea dura încă 1-2 ani, ceea ce va duce la întârzierea adoptării euro faţă de calendarul stabilit pentru 2015, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Atingerea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB în 2012, cerută de intrarea în ERM II, este încă fezabilă, dar necesită reforme mai profunde în aria alocaţiilor sociale şi ale ocupării în sectorul public. Pentru a intra în ERM II trebuie progresat în această direcţie în 2011. Dar s-ar putea să ne ia mai mult de un an - poate doi ani - pentru a implementa aceste reforme. Astfel, întârzieri pot apărea, iar data adoptării euro s-ar putea să se modifice corespunzător", a spus Isărescu. El a arătat că, înainte de criza economică, planurile erau ca România să intre în ERM II în 2012 şi să adopte euro în 2015, iar în acest sens s-au făcut progrese în direcţia reducerii inflaţiei, în limitarea volatilităţii ratei de schimb, în reducerea ratelor dobânzii pe termen lung, dar recesiunea s-a reflectat în deficite bugetare mai mari. „Dar, din nou dar, în lumina experienţei altor ţări privind adoptarea euro, am putea spune că este în interesul tuturor să avem mai degrabă o întârziere faţă de această dată, dacă ea reflectă o mai bună pregătire pentru o prezenţă sustenabilă a României ca membru al zonei euro", a reiterat Isărescu.

Restanţe peste ţintă

Bugetul a înregistrat în 2010 un deficit bugetar de 6,58% din PIB, sub limita convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), de 6,8% din PIB, potrivit unor surse citate de NewsIn. „Din calcule a reieşit că deficitul bugetar va fi 6,58% din