Distanţa dintre Bucureşti şi Rânca poate fi parcursă în trei ore. Acelaşi timp îţi este necesar pentru a ajunge din Capitală la Poiana Braşov Oltenia este un tărâm al nebuniei. Dacă nu dai de oameni geniali, ai parte de tot felul de trăsniţi. Gorjenii de la munte sar ca arşi atunci când le spui că sunt olteni. Şi pentru că sunt iuţi la mânie, le dai dreptate. Oricum, mare parte din spectacolul oltenesc este dat de conjugarea verbelor la timpul perfectul simplu. Acest timp gramatical exprimă o acţiune ce tocmai s-a terminat, în timp ce perfectul compus – folosit în restul ţării – exprimă o acţiune care s-a întâmplat într-un trecut mai îndepărtat. Pur şi simplu, cu formele de trecut ordonezi mai uşor acţiunile din punct de vedere temporal, iar perfectul simplu ajută la chestia asta. Oltenii cunosc foarte bine gramatica limbii române. Dar poţi să ai buletin şi de Tecuci, dacă spui „băui un zaibăr” înseamnă ce eşti oltean.

Dar să vedeţi ce se întâmplă anul acesta la Rânca, o frumeseţe de staţiune situată în Munţii Parâng, la 1.700 de metri altitudine. După ce se asfaltă drumul care urcă din Novaci – Gorj şi coboară până la Obârşia Lotrului, traversând munţii, oamenii locului se gândiră că veni momentul să facă ceva şi pentru dezvoltarea do­me­niului schiabil din staţiunea pe care unii o porecliră „Sinaia oltenilor”. Consiliul Judeţean Gorj se aso­ciază cu consiliile locale din Baia de Fier şi din Novaci şi, folosind fonduri nerambursabile şi serviciile unei firme din judeţ – ca să nu iasă banii din Gorj –, construiră un telescaun nou, cu patru locuri, o adevărată bijuterie pe cablu.

Proprietarii hotelurilor luxoase de staţiune săriră în sus de bucurie când aflară vestea cea mare. Se frecară pe mâini de bucurie, mai ales că biletele valabile pentru perioada Sărbătorilor se vândură ca pâinea caldă. Românii se înghesuiră să-şi rezerve locuri la Rânca, numai c