Au mai rămas doar 2 zile până la startul celei de-a XXII-a ediţie a Campionatului Mondial de Handbal masculin în 7 jucători, care se va desfăşura pentru a patra oară în ţara cu cel mai titrat palmares, Suedia. Handbalul este un joc sportiv relativ tânăr care a început în Europa la sfârşitul secolului al XIX-lea dar s-a dezvoltat numai din a treia decadă a secolului XX. Acest joc, ca dealtfel multe altele, a apărut mai întâi în şcoli. Povestea reală a jocului de handbal începe în anul 1898 când directorul unei şcoli daneze din Ordrup a interzis practicarea jocului de fotbal datorită multiplelor accidentări, moment în care elevii cursului superior au început să joace, spuneau ei, un fotbal cu mâna. Profesorul de educaţie fizică, Holger Nielsen, fost participant la prima ediţie a Jocurilor Olimpice din 1896 de la Atena la tir şi scrimă, este cucerit de idee şi a dat jocului un cadru organizat stabilindu-i-se primele reguli. Îi dă denumirea de handbal (mingea cu mâna) ca o replică la football (mingea cu piciorul). S-au stabilit şi dimensiunile terenului de 45 m. x 35 m. iar poarta de 2 m. x3m. Echipele erau formate din 7 jucători dar mingea era cea de fotbal şi se purta ca la rugby, aruncându-se de la linia cu var între 6 şi 8 m. În 1904 acelaşi profesor tipăreşte un regulament al acestui nou sport practicat în şcolile daneze şi doi ani mai târziu şi în cele suedeze. S-a considerat anul 1904 ca dată oficială a naşterii handbalului că joc sportiv.

Cehoslovacii nu se lasă mai prejos şi datorită inspectorului şcolar Joszef Kemker se introduce în programul şcolar un joc asemănător handbalului de astăzi denumindu-se Ceska Hazena, cu reguli asemănătoare. Hazena, cum mai bine s-a cunoscut, s-a răspândit destul de repede în Cehoslovacia care a organizat şi un unic Campionat Mondial feminin la Praga, câştigat de altfel de ţara organizatoare în 1930. Puţini îşi mai amintesc