Salariile bugetarilor au scăzut cu 25 la sută, alţi salariaţi de la stat au fost concediaţi, bugetele primăriilor, consiliilor judeţene şi ale altor entităţi de stat au fost de asemenea afectate de criză. Cu toate acestea există o categorie de bugetari neloviţi de criză. Este vorba de demnitarii locali - prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, primari, adjuncţi ai acestora etc. - care sunt beneficiarii direcţi ai unor contracte cu bani publici. Cum legea sancţionează această faptă, respectiv conflictul de interese, majoritatea bugetarilor neloviţi de criză s-au reorientat. Au predat firmele cu contracte cu tot nevestelor, copiilor, nepoţilor. Practic, chiar dacă tot ei se află în spatele afacerilor şi aranjamentelor, din punct de vedere legal au o acoperire perfectă.

Cu toate acestea, există şi bugetari cărora puţin le pasă de lege şi de posibilele sancţiuni. Ei şi-au păstrat calitatea de acţionari în firme, iar contractele cu bani publici le-au trecut frumos, la vedere, în declaraţia de interese. Un vicepreşedinte de consiliu judeţean a avut încheiate câteva sute de contracte cu unităţi de stat doar pentru anul 2010. Un prefect are doar câteva zeci de contracte cu statul dar valoarea acestora trece de 25 de milioane de euro. Şi exemplele ar putea continua. Niciunul dintre ei nu are absolut nicio jenă: li se pare normal, moral şi legal ca în respectivul judeţ să fie şi reprezentanţi ai Guvernului, ai statului, dar şi oameni de afaceri care primesc contracte pe bani publici. Atunci când binevoiesc să dea o explicaţie, spun că "aşa merg lucrurile", adică "aduc bani, iau bani" sau că valoarea contractelor e oricum foarte mică, ori că banii sunt de la guvern, nu de la bugetul consiliului judeţean.

Ceea ce nu vor să înţeleagă însă aceşti domni este că, până la urmă, banii sunt de la noi toţi. Şi că, pe bună dreptate, ne putem întreba de ce îşi pot conduc