Lupta anticorupţie şi reformarea justiţiei sunt în centrul dezbaterii privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, cele două ţări fiind deja supuse unei monitorizări cu totul aparte din partea Uniunii Europene, privind aceste domenii. De curând, s-a aflat că Franţa, Germania şi Olanda vor să condiţioneze aderarea la Schengen de progresele „ireversibile” în combaterea corupţiei, o noţiune care va trebui definită mai precis în cazul în care se va reţine această condiţie, comentează AFP.
Aceste precizări apar după reacţiile violente manifestate în special de către România faţă de mai mult ca sigura respingere a ei la examenul de aderare la Schengen. În luna decembrie, Germania şi Franţa începuseră să pregătească oarecum cele două ţări pentru o asemenea evoluţie, printr-o scrisoare adresată UE, în care criticau lipsa de progrese în domeniul justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei, critici ce priveau cu totul alte domenii, şi nu strict criteriile ce trebuiau îndeplinite de cele două candidate pentru intrarea lor în Schengen.
„Subiectul Schengen pare perceput de România ca o a doua aderare la UE. El va trebui demistificat”, a afirmat un diplomat, amintind că şi alte state din UE nu fac parte din spaţiul liberei circulaţii. După unii analişti, aderarea la Schengen este „un obiectiv pe termen scurt pentru România. Dar reformarea completă a sistemului judiciar este un obiectiv pe termen lung”, după cum a afirmat Cristian Ghinea, director al Centrului pentru Politici Europene, citat de Mediafax.
„Românii s-au comportat ca şi cum nu ar exista nici un context politic pentru aderarea la Schengen şi ei descoperă azi că acest context este de mare actualitate”, cu unele state occidentale devenite neîncrezătoare faţă de altele care doresc să adere, a continuat el. Şi alţi analişti apreciază că România trebuie să dea dovadă de solidaritate pe
