Principalele formaţiuni de extremă-dreapta din Europa, care se remarcă prin discursul lor antiimigraţie, antiislam şi deseori eurosceptic, îşi consolidează poziţia în multe ţări europene, AFP realizând o prezentare succintă a acestor partide.

FRANŢA

Prezidat de la înfiinţarea sa în 1972 de Jean-Marie Le Pen, în vârstă de 82 de ani, Frontul Naţional se pregăteşte pentru o succesiune istorică. Marine Le Pen, fiica liderului actual, este privită ca fiind marea favorită. Partidul respinge în mod virulent imigraţia, are un discurs antielitist şi solicită ieşirea din Uniunea Europeană. Jean-Marie Le Pen a provocat o furtună politică în 2002, ajungând în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Marine Le Pen este creditată în sondaje cu 12-13 la sută din voturi.

ELVEŢIA

În Elveţia, partidul de dreapta populist Uniunea Democratică a Centrului (UDC) este prima formaţiune a Confederaţiei după 2003. El şi-a intensificat recent şi mai mult puterea, după ce a obţinut aprobarea populaţiei în legătură cu două iniţiative controversate: interdicţia de a construi minarete pe teritoriul elveţian, în 2009, şi expatrierea automată a infractorilor străini, în noiembrie 2010.

OLANDA

Geert Wilders, în vârstă de 47 de ani, liderul Partidului pentru Libertate (PVV), militează împotriva "islamizării Olandei". El este favorabil impozitării portului vălului şi doreşte interzicerea Coranului, pe care îl compară cu "Mein Kampf", manifestul lui Adolf Hitler. PVV a ajuns pe poziţia a treia la alegerile legislative din 9 iunie, cu 24 de mandate de deputat din 150. El susţine Guvernul minoritar de centru-dreapta al liberalului Mark Rutte.

ŢĂRILE NORDICE

Avântul formaţiunilor de extremă-dreapta şi populiste s-a generalizat în această regiune.

Partidul Democraţii din Suedia (SD), condus de Jimmie Aakesson, în vârstă de 31 de ani, a intrat în Par