Reparaţiile la calea ferată Bucureşti-Constanţa, începute în 2006, sunt deja în al doilea an de întârziere, iar drumul cu trenul durează minim patru ore. Autostrada Cernavodă-Constanţa este deja în întârziere şi îi lipsesc certificate de urbanism. A venit timpul ca întârzierile să se răzbune: podul de pe drumul vechi intră în reparaţii cel puţin un an, pentru a nu pierde finanţarea BERD. Acestea sunt motivele pentru care zeci de mii de şoferi se vor înghesui zilnic, în drumul spre mare, pe străduţele din Cernavodă.

Românii vor avea o ocazie bună, o dată cu începerea sezonului turistic din acest an, să vadă cât de utilă este o autostradă. Presată de starea tehnică proastă a podului de la Cernavodă şi de o expertiză îngrijorătoare asupra acestuia care expiră în aprilie 2011, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) l-a închis la începutul acestei săptămâni în vederea reparaţiei capitale pentru următorul an. Podul nu a fost niciodată reparat de la darea sa în folosinţă în 1984. Amânarea lucrărilor cu un an, până în 2012, atunci când autostrada s-ar putea termina, nu este posibilă, deoarece nimeni de la CNADNR nu îşi asumă menţinerea podului în exploatare. Pentru protejarea acestuia, pe pod au apărut restricţii de viteză chiar şi până la 10 km/oră, deşi legea permite limitarea vitezei doar până la 30 de kilometri la oră. Potrivit unei expertize întocmite în aprilie 2008 pentru zece poduri dunărene din Dobrogea, cu valabilitate trei ani, şi a planului de lucrări aprobat de către Inspecţia de Stat în Construcţii, la acest pod au apărut dezveliri ale armăturilor de rezistenţă din betonul pilelor podului, de natură a afecta rezistenţa oţelului. Pe o scară de la 0 la 100 se consideră că podul are un indice de siguranţă de 59. Dată fiind amploarea lucrărilor care presupun inclusiv înlocuirea structurilor transversale de sprijin a căi