Pentru că nu se mai plătesc orele suplimentare sau weekendurile, singura variantă de completare a veniturilor, în sistemul medical, rămâne tot şpaga.

Frustrarea asistenţilor şi infirmierilor a ajuns la cote maxime, după scăderea salarială de 25%, pierderea unor bonusuri şi obligaţia de a munci în weekend, fiind plătiţi ca pentru o zi normală. Pacienţii internaţi în spital au simţit asta direct pe pielea lor, iar pentru ce n-a dat statul au plătit tot ei. „Anul acesta am fost de două ori internată în spital şi pot să spun că din vara şi până acum tarfiul şpăgilor a mai crescut. La anestezist am dat în vară 100 de lei, în iarnă 200 de lei, la asistenta 10 lei, acum 15 lei. La infirmiere, am dat câte 5, respective 7 lei pentru schimbarea lenjeriei de pat sau ca să îmi monteze perfuzia", povesteşte Monica, o tânără de 30 de ani, care a suferit anul trecut două intervenţii chirurgicale.

„Fac şi ce nu e în fişa postului"

Creşterea veniturilor cu 15%, prevăzută de noua Lege a salarizării, nu va mulţumi foarte tare cadrele medii din sistemul sanitar, iar cel mai probabil pierderile vor fi recuperate din şpăgi. Dacă medicii îşi mai rotunjesc veniturile în privat, asistenţii, infirmierii, brancardierii nu găsesc întotdeauna de muncă la patron.

„O asistentă care lua înainte 2.000 de lei o să aibă acum în jur de 1.100 de lei. Nu este foarte mulţumitor pentru munca pe care o fac", apreciază Marius Petcu, reprezentant Sanitas, adăugând că sistemul sanitar a pierdut în ultimii ani 7.000 de asistenţi medicali. „Cu cei 15% creştere, cu siguranţă că nu se va opri exodul", consideră el. Pentru asistenţii cu experienţă, scăderile au fost şi mai drastice. Un asistent cu vechime putea să ajungă şi la 5.000 de lei, cu tot cu bonusuri şi al 13-lea salariu. „Acum mai iau doar 1.400 de lei, dar şpagă nu am pretins niciodată. Ajut pe fiecare bolnav care suferă şi de fo