Decizia de a desființa o serie de instanțe și parchete este încă o soluție încropită din fuga pixului de către guvernanți, pentru a îmblânzi Bruxelles-ul. Efectele sunt însă aproape nule.
Un proiect de lege aprobat de Executiv la sfârșitul anului trecut vizează desființarea mai multor instanțe și parchete. Este vorba de nouă judecătorii (Bocşa, Cernavodă, Bechet, Băneasa, Comana, Sângeorgiu de Pădure, Scorniceşti, Urlaţi şi Jimbolia) şi parchetele arondate, care nu mai funcţionează de facto, dar și de alte 15 instanțe și parchete cu un volum redus de activitate (mult sub 2.000 de cauze, fiecare, în semestrul I din 2010). Ministerul Justiției, inițiatorul proiectului de lege, susține că mobilul îl constituie recomandările recente ale Comisiei Europene. Totuși, preocuparea pentru reducerea numărului de instanțe și parchete datează din 2003, iar adevăratul scop al restructurării pare a fi reducerea cheltuielilor.
Vreo 60 de magistrați, la un necesar de 1.450
Scopul declarat al proiectului este de a îmbunătăți funcționarea sistemului judiciar, eliminându-se supraîncărcarea cu dosare a magistraților prin redistribuirea resurselor financiare, materiale şi umane acolo unde este nevoie de ele. Dar în cadrul instanțelor care vor fi desființate, își desfășoară activitatea, în medie, trei- patru judecători, ceea ce înseamnă în total aproximativ 60 de magistrați. Pe de altă parte, în sistemul judiciar există 800 de posturi vacante pentru magistrați, necesarul de judecători și procurori fiind în realitate mult mai mare, după cum precizează președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătoarea Florica Bejinaru.
În plus, pentru acest an, CSM estimează o creștere a volumului de activitate a instanțelor, situație care ar necesita suplimentarea actualelor scheme de personal cu 650 de posturi de judecători.
Economiile sunt pur simboli