Folosirea lui "decât" în loc de "doar", omiterea prepoziţiei "pe" în acuzativ, dar şi folosirea sintagmei "ca şi" pentru evitarea unei cacofonii se numără printre cele mai frecvente greşeli. Sursa: EVZ

Este "decât" o problemă, în loc de "doar", citesc o carte care am cumpărat- o sau ofer sfaturi "ca şi" prieten. Sunt greşeli de vorbire pe care le facem atât de des încât nu mai ştim că sunt exprimări incorecte, spun specialiştii.

Fiecare greşeală îşi trăieşte "epoca". Au fost perioade în care foarte mulţi români foloseau "ca şi" pentru a evita o cacofonie. Exprimarea se răspândise atât de mult încât era utilizată şi când nu era nevoie. În ultimele luni, însă, aceasta a fost detronată de către "decât" folosit în loc de "doar".

Aceste abateri devin populare mai ales prin intermediul televiziunii şi al radioului, potrivit lingvistului Mona Pologea, cercetător la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" al Academiei Române. La care se adaugă şi "conversaţia obişnuită, normală, fără constrângeri de un anumit tip".

Cele mai frecvente greşeli de limbă

Printre cel mai des întâlnite greşeli de utilizare a limbii române se numără folosirea prepoziţiei "pe" în contexte în care trebuie utilizate alte prepoziţii sau chiar sintagme, explică lingvistul: "scriu o teză pe Cantemir", "informaţia a venit pe surse", "te sun pe telefon", "am venit pe tren", "îmi place rochia pe roşu", "negocieri pe tema salariilor profesorilor".

O altă exprimare incorectă e utilizarea formei de persoana a III-a plural "trebuiesc", în expresii de genul "ei trebuiesc să vină la întâlnire". "Este cunoscut faptul că verbul «a trebui» este impersonal, prin urmare are aceeaşi formă la toate persoanele («trebuie») la indicativ prezent. Numai la perfect-compus persoana a III-a plural este admisă forma «au trebuit» (nu «a trebuit»)", explică Mona