Suntem constienti noi, romanii, de ceea ce consumam? Avem certitudinea ca in farfuria noastra isi gaseste locul hrana controlata, continand o cantitate de aditivi alimentari conform standardelor UE? Scandalul recent al dioxinei din Germania ne face sa ne punem serioase semne de intrebare fata de calitatea alimentelor din Romania?
In Germania, in goana dupa profit, un producator de furaje pentru pasari folosea printre ingrediente un produs utlizat in industria auto. Costuri mici, profituri mari pe spatele consumatorului european. Acele furaje au ajuns pe masa multor germani, incluse in ouale si carnea de pasare cumparate de la celebrii discounteri.
Si Romania a fost luata cu asalt de aceste magazine de tip discount sau hypermarket. Conform ultimelor studii de piata, se pare ca discounterii incep sa castige teren in fata traditionalelor supermarketuri sau hypermarketuri. Principiul magazinelor discount este simplu: produse putine, marci necunoscute, de obicei aduse din import, marci proprii si, cel mai important, preturi mici.
Hypermarketurile, la randul lor, se lauda cu aportul pe care produsele marca proprie il aduc in cifra de afaceri. Reprezentantii retailerilor spera ca, in cel mai scurt timp, produsele marca proprie sa reprezinte cel mai bine vandute produse din magazin. Ce se ascunde in spatele acestor produse ieftine, ale caror preturi sunt cu mult sub nivelul pietei?
Tot romanul fuge la aceste magazine pentru ca stie ca in aceste locuri gaseste cele mai mici preturi. De multe ori ne intrebam de ce un ou vandut sub marca proprie este 50 bani, iar altul, produs de o firma autohtona, este mai scump cu 20 de bani. Nu sunt tot oua? Si acela de 50 si ala de 70 de bani? Cam astea sunt intrebarile pe care si le pune consumatorul roman. De ce sa cumpar pulpe de pui cu 12 lei kg, cand pot sa iau la jumatate de pret, vrac?
