Impresionat de valul revolutiilor din '89, vocalistul rockerilor Scorpioni, Klaus Meine, a lansat cateva luni mai tarziu celebra melodie "Wind of Change", iar de atunci slagarul se canta in toate colturile lumii. Inca de la primele auditii, mesajul sau politic a devenit imnul catorva miscari de eliberare nationala. Se foloseste adesea ca vector in campanii electorale.
Unele evenimente recente sugereaza ca iarasi adie un "vant al schimbarii" pe prima scena politica de la Bucuresti. In sfarsit, s-a inteles ca asa nu mai merge. Dupa tot felul de improvizatii si incercari puerile de reinventare a rotii, iata ca politica trebuie sa se intoarca la scoala ca orice profesiune respectabila. Slava Domnului, crivatul de la rusi s-a mai potolit, iar tusea tarului nu se mai resimte pe Podul Mogosoaiei. De obicei, cand ne coplesesc greutatile, meditam la soarta noastra.
Prinsi in plasa vanzolelilor postdecembriste, nu ne-am putut redescoperi propria identitate, nici valorile morale. Azi, politicieni care nu-si mai incap in piele ne fac tampiti, puturosi si milogi, ne acuza ca dam votul pe te miri ce, dar nimeni nu ne-a invatat ce sunt democratia, spiritul civic.
Cu mici exceptii, am fost condusi cu anasana, cu furaciuni la urne, ipocrizie si manipulare. Cu toate parteneriatele promovate la cel mai inalt nivel, nimeni n-a incercat sa ne atraga in rezolvarea treburilor cetatii. Din contra. Mai grav, tinerii intrati in sistem s-au ticalosit si ei rapid, fiind rascroiti dupa patul securist al lui Procust.
Politica la noi se face pe ascuns dupa principiul hotesc: "mana pe bani si ochii la usa". Surprinsi adesea, si-au pitit bisnitareala in locuri retrase. Gelatinoasa secretomanie ne-a intepenit in starea de apatie specifica societatilor debusolate. Dupa haituirea mojiceasca a propriului rege, dupa cacealmaua elitelor postceausiste si ingr
