Opt comune din Tulcea au rămas fără biblioteci .Legea spune că primarii nu au voie să închidă bibliotecile, dar nu prevede sancţiuni în acest caz. Astfel, locuitorii din aceste comune au rămas fără acces la cărţile unei biblioteci publice
Economie la cultură. Comunele tulcene Ceamurlia de Jos, Ceatalchioi, Grindu, Niculiţel, Pardina, Sf. Gheorghe, Smîrdan, Stejaru au rămas fără biblioteci. Posturile vacante din bibliotecile de la Maliuc şi Peceneaga au fost suspendate.
Unele dintre acestea se numărau printre cele mai active din judeţ în privinţa numărului de cititori raportat la numărul de locuitori. Astfel, posibilitatea de informare a locuitorilor din mediul rural este blocată, mai ales în condiţiile în care în aceste biblioteci existau calculatoare conectate la internet.
Nimeni nu îi poate obliga să ţină bibliotecile!
Directorul Bibliotecii Judeţene „Panait Cerna“ Tulcea, Ovidiu Ghionu, a afirmat că nu are nici o autoritate asupra bibliotecilor comunale : „Din anul 1997 acestea au trecut în administraţia primăriilor locale. Primăriile plătesc salariile bibliotecarilor şi facturile pentru întreţinerea bibliotecilor şi, astfel, decid soarta lor. Bibliotecile comunale depind de Biblioteca Judeţeană din punct de vedere metodologic, biblioteconomic. Există o lege care spune că fiecare localitate trebuie să aibă bibliotecă, dar, pentru că nu există sancţiuni pentru cei care le desfiinţează, fiecare face ce vrea“.
„Le-am propus să acceseze fonduri pentru biblioteci şi râdeau de mine !“
Nu este singurul care consideră că în întreg judeţul se pierde interesul pentru carte. Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, filiala Tulcea, Ştefan Ilie, vorbeşte despre dezinteresul primarilor din judeţ pentru proiectele Biblionet: „Personal am sunat la fiecare primărie să le spun cum pot accesa fonduri prin programul Biblionet. Le-am dat date
