In ceaunul acesta de vrajitoare fierbe la foc domol Romania toata: cu candoarea si ticalosia ei, cu dezlegari de cununii, cu "rezolvari" de afaceri, de impotenta, de betie, cu "blestem de mostenire", cu talismane norocoase... In fine, aici sint toate dramele, toate deceptiile si chiar si fericirea. Titlul de mai sus e un fragment dintr-un mesaj de multumire adresat de un Ion si o Maricica respectivei ghicitoare, un mesaj cum apar atitea, stiti cu totii, la rubrica de Diverse a ziarelor. Observati mai intii in aceste "multumiri" (intocmite, presupun, la indemnul si sub indrumarea "prezicatoarei") formula de reverenta, menita sa acorde o anumita respectabilitate si autoritate respectivei tiganci si ocupatiei acesteia: Doamna Ioana, Doamna Dafina, Doamna Suedia (?!), Doamna Bratara (asta o fi cerind bratari?). Autoritatea creste cind este pomenita si ascendenta ei, o alta vrajitoare mai in virsta sau mai vestita, mitica aproape, care i-a dat "harul", "darul" - "a mostenit harul de la ...". Au intrat in folclorul umoristic formule ca: "nepoata celebrei Omida", "sora nepoatei Mamei Omida, care a trait 126 de ani" etc. Formulele se constituie intr-o garantie a profesionalismului. In privinta denumirii profesiei, respectiva doamna este ba prezicatoare, ba ghicitoare, ba vrajitoare, ba clarvazatoare etc. Sint sovaieli si in a dezvalui sau a nega legatura dintre aceste "Doamne" si mediul tiganesc, desi cvasi-majoritatea lor face parte din aceasta etnie. Sigur, exista modelul international misterios al ghicitoarei, care a intrat si in literatura sau film, dar la noi acest model se loveste in mentalul colectiv de modelul negativ al tiganului. Baba ghicitoare este tiganca. De aici aceste ezitari in exprimarea din "multumiri". Comica este diferenta intre text si fotografia insotitoare. In text se vorbeste de Doamna si doar numele ciudate, cum am aratat mai sus, ne sugereaza ca ar