În acest moment, singurul argument pentru vânzarea unui RCA este preţul. Va putea însă această poliţă, aparent banală, să creeze un plus de valoare pentru clienţii unei companii şi pentru păgubiţi?
Cum se poate transforma clasicul RCA într-o clasă unde bătălia se va da pe beneficii şi nu pe preţ? Fără să exagerăm, dacă am exclude asigurarea RCA din totalul subscrierilor, România ar avea o piaţă de asigurări apropiată ca structură de cele ale altor ţări cu o istorie mai bogată în domeniu. Potrivit unui studiu realizat de INSURANCE Profile, în primul trimestru al anului curent, dacă ar fi eliminate clasele de asigurări cele mai perdante din industrie, RCA şi CASCO, subscrierile ar totaliza 469,38 milioane euro. În primul trimestru al anului 2010, segmentul poliţelor de răspundere civilă auto obligatorie a generat mai bine de 35,7% din totalul pieţei de asigurări, situându-se în fruntea poliţelor încheiate de români. Totodată, cu un volum al subscrierilor de circa 200 milioane euro, asigurările RCA au consemnat o creştere nominală de două cifre în euro, de 16,5%.
Dependenţi de poliţele auto
Eliminând principala clasă de asigurări generatoare de business, piaţa din România s-ar cifra după primele trei luni ale anului curent la 360 milioane euro, în scădere cu 10,2% comparativ cu primul trimestru din 2009. Fără a lua în calcul poliţele RCA, topul companiilor din România ar fi condus de ALLIANZ-ŢIRIAC (49,4 milioane euro), OMNIASIG (39,3 milioane euro) şi GROUPAMA (35,2 milioane euro). Următoarele două poziţii ar fi ocupate de liderul pieţei de asigurări de viaţă, ING Asigurări de Viaţă (33 milioane euro), şi de liderul pieţei de asigurări generale şi al asigurărilor RCA, ASTRA Asigurări (31,4 milioane euro). Din punctul de vedere al pieţei de brokeraj, dacă societăţile de intermediere nu ar mai vinde asigurări RCA, piaţa s-ar fi cifrat în T1/2010 la 10