Eastern Approaches: "Cele două Parisuri europene nu au fost niciodată mai departe unul de celălalt" Bucureştiul a fost odată cunoscut ca "Parisul Estului", însă parizienii ar putea fi sfătuiţi să se ţină departe de capitala României, cel puţin până când ultima dispută dintre guvernele francez şi român dispare, se menţionează într-un articol postat aseară pe blogul "Eastern Approaches" al publicaţiei britanice The Economist.

Relaţiile dintre cele două ţări au fost în mare parte bune după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Cel puţin până în luna august a anului trecut, atunci când preşedintele francez Nicolas Sarkozy a ordonat expulzarea romilor care trăiesc ilegal în Franţa, majoritatea având cetăţenie română. Nu a durat mult până când acuzaţiile de oportunism şi chiar de rasism au început să zboare în direcţia Franţei, comentează publicaţia.

Pe de altă parte, România nu a dorit să provoace prea multă iritare. Bucureştiul ştia că avea nevoie de sprijinul francez pentru aderarea la spaţiul Schengen, prevăzută pentru luna martie a acestui an. Din păcate pentru ea, este exact ceea ce pare că a pierdut. Deşi aparent a trecut cu bine de o evaluare tehnică făcută de către oficialii Schengen vinerea trecută, aderarea României (ca şi cea a Bulgariei) este blocată de către Franţa, dar şi de Germania, aparent pe motiv că cele două ţări nu au reuşit să controleze crima organizată şi corupţia.

În mod previzibil, românii "au strigat fault". La începutul acestei săptămâni, ministrul de externe român, Teodor Baconschi, a sugerat că UE aplică "standarde duble" pentru România şi Bulgaria şi că riscă să alimenteze euroscepticismul în rândul cetăţenilor acestor ţări. Chiar dacă termenul limită pentru luna martie pare o speranţă pierdută, Baconschi speră încă la aderarea la Schengen în timpul preşedinţiei ungare a UE, care se încheie în luna