Inspirată de o idee a învăţătoarei din şcoala primară şi dornică să schimbe maniera de învăţare a literelor, le-a însufleţit prin desene care să stimuleze imaginaţia copiilor.

Îşi formulează cu măiestrie frazele şi pune atât de bine în armonie cuvintele încât o asculţi aproape fără să respiri, curios să descoperi cum reuşeşte un copil să facă mărturii responsabile despre probabil cele mai importante dimensiuni ale existenţei umane. Sub haina fragilităţii, Larisa ascunde o forţă extraordinară de convingere atunci când se vede nevoită să vorbească despre educaţie, când oferă variante la modelul clasic de învăţare, aşa cum a încercat prin proiectul ei pornit în echipă cu învăţătoarea Elena Cărăvan, de la Şcoala Nr. 21, unde a urmat cursurile primare, un alfabet conceput sub forma a patru cărticele, după cele patru anotimpuri.

„Îi învăţăm pe copii să lucreze cu lucrurile care le sunt deja familiare, cum sunt culorile, jocul. De fapt este felul în care ne-a învăţat pe noi învăţătoarea alfabetul şi care, sper eu, va revoluţiona felul în care este el predat. Fiecare desen l-am făcut tradiţional, în creion, apoi imaginile au fost scanate şi prelucrate digital“, povesteşte Larisa. Acum marea ei dorinţă este aceea de a vedea publicate cărticelele care îi vor ajuta pe copiii de la grădiniţă, dar şi pe şcolarii din I-IV să îşi cultive imaginaţia şi să demonstreze că sunt creativi. În paralel, Larisa scrie despre „lucrurile mărunte din viaţa de zi cu zi, cum ar fi prima ninsoare, un ghiocel abia răsărit, vântul care bate azi mai cald decât ieri, uitate de cei mai mulţi dintre noi“, pe care speră să le transforme în capitolele cărţii „Unei eternităţi“.

Prima pe ţară la „Şcoala cu ceas“

Pentru profesorul de română Matei Constantin, de la Şcoala Nr. 22, Larisa este un copil care „are geniu“. Iar când spune acest lucru aduce la un loc sensibilitat