Fiul regretatului actor şi regizor basarabean Andrei Băleanu şi-a găsit satisfacţia profesională la catedră, dar şi ca secretar literar al Teatrului „Mihai Eminescu“.

Alungat de peste Prut pentru partizanatul său excesiv pro-românesc şi pentru simplul motiv că a îndrăznit să studieze filologia în România, Lucian Băleanu spune că a crescut în lumea teatrului.

„Tata a jucat atât pe scenă, cât şi în filme, dar mai ales este cunoscut ca regizor în Basarabia. Eu nu am făcut grădiniţă ca alţi copii, am fost educat în teatru şi văd că şi fiica mea de 13 ani vrea să păstreze tradiţia familiei. Deja a avut un rol într-o piesă şi este implicată în trupa de teatru a liceului“, spune Lucian Băleanu.

A făcut un ziar clandestin

Când era la Facultatea de Filologie a Universităţii din Chişinău a primit ordin de încorporare în armata sovietică şi a plecat să facă stagiul militar în Gruzia la o unitate de tancuri din Gori, oraşul natal al lui Stalin. „Armata nu are cum să fie plăcută. Am pierdut un an şi jumătate în care am învăţat să manevrez tancul şi în care nu m-am putut bucura de tinereţe, de pasiunile mele. Sistemul era să te facă un asasin care execută umil orice ordin“, mărturiseşte profesorul.

Întors acasă, Lucian Băleanu şi-a descoperit brusc vocaţia de revoluţionar. „La Chişinău, alături de un prieten, am editat într-un subsol un ziar clandestin, «Dacia Liberă». Au apărut patru numere după care am fost săltaţi de KGB şi anchetaţi. Apoi, pe 17 noiembrie 1989 m-am culcat cu alţi tineri în faţa tancurilor la parada militară şi a fost pentru prima dată în fosta URSS când într-o capitală de republică sovietică nu s-a ţinut parada“, povesteşte Lucian Băleanu.

Refuzat ca profesor

După căderea comunismului la noi, Lucian Băleanu a fost printre primii basarabeni care au beneficiat de o bursă de studiu în