Dl Teodor Baconschi – căruia unii i-au cerut, fără rost, demisia în cazul neaderării la Spaţiul Schengen – a făcut zilele trecute cîteva consideraţii interesante şi importante pe această temă. Într-un interviu din Financial Times, a declarat că argumentele politice ale ţărilor care au cerut amînarea sînt „irelevante“, iar Europa trebuie să-şi respecte propriile reguli din moment ce, tehnic, România e pregătită. Aşa încît reiau un text mai vechi, de pe cînd noi abia primiserăm dreptul de a circula fără vize în Spaţiul Schengen. Şi eram bucuroşi.
Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu, cînd am dat prima dată ochii cu un poliţist de frontieră străin (pe aeroportul Fiumicino din Roma) şi am văzut că zîmbeşte şi spune „Buongiorno!“, am suferit un şoc şi m-am repezit – „eram mult mai prost pe-atunci“, vorba poetului – să trag concluzia că în Occident e bine. Între timp mi-am mai nuanţat opiniile (inclusiv din cauza poliţiştilor de frontieră, care nu zîmbesc chiar totdeauna), dar, orişicît, prima impresie contează. Asta era demult, pe vremea cînd românii care mergeau în Occident erau încă relativ puţini şi aveau nevoie de viză, iar graniţele dintre ţările Europei Occidentale existau bine mersi.
DE ACELASI AUTOR După sfîrşitul lumii Proasta guvernare continuă Majoritatea absentă Mîndria naţională, o dată pe an Între timp, multe s-au schimbat. Pentru o parte a europenilor, graniţele interne au dispărut după crearea „Spaţiului Schengen“. Probabil că nicăieri nu ai o senzaţie atît de limpede că Europa Unită e posibilă ca la trecerea peste frontierele dintre ţările UE: un simplu indicator îţi arată că ai intrat în spaţiul altui stat. În unele locuri, au rămas fostele clădiri ale vămilor: delabrate şi pustii, fac şi ele, în felul lor, propagandă Europei Unite, căci sînt tocmai bune pentru a le aminti occidentalilor cum era înainte, „pe vremea graniţelor“. Oricum,
