Sute de oameni au fost prezenţi, ieri, la înmormântarea lui Cristian Paţurcă. Familia, prietenii, revoluţionari, foşti şi actuali „golani“ şi-au luat adio de la artistul care a însufleţit Piaţa Universităţii în 1990. Autorul „Imnului Golanilor“ a fost înhumat, ieri, pe Aleea Artiştilor din Cimitirul Bellu, lângă Florian Pittiş şi Valeriu Sterian.

Citeşte şi:

Două înmormântări într-o singură zi: Sorin Dănilescu şi Cristian Paţurcă

Sute de persoane s-au adunat, ieri, pe străzile Capitalei să-i aducă încă un omagiu artistului Cristian Paţurcă.Nu va fi ultimul, promit toţi, sperând că memoria artistului va rămâne drept exemplu pentru generaţiile viitoare. „Noi am vorbit în Piaţa Universităţii şi am plecat acasă. El a rămas şi s-a expus. Sunt sigur că va rămâne în continuare în sufletele noastre", crede Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie", care s-a ocupat îndeaproape de funeralii.

„Şobolanii roşii"

„Unde sunt şobolanii roşii să vadă câtă lume e aici pentru Cristi?", întreba, răguşit, un revoluţionar la sediul Asociaţiei „21 Decembrie". Drept răspuns, s-a auzit doar „Imnul Golanilor".Cântau revoluţionarii de parcă ar fi vrut să-i audă şi Cristian Paţurcă! Unii strângeau pumnii, alţii îşi ştergeau lacrimile, o unitate cum numai între „golani" sau la revoluţionari mai vezi. Fiecare dintre ei avea lipit pe piept, cu o mândrie pe care nu o ascundea nimeni, o hârtie pe care scria cu litere de-o şchioapă: „GOLAN".

De la Asociaţia „21 Decembrie", cortegiul funerar s-a îndreptat către Piaţa Universităţii, locul de unde Cristian Paţurcă nu a plecat niciodată. Acolo, lângă borna pe care a rămas inscripţionat „Kilometrul zero al democraţiei", a fost dezvelit un monument în cinstea „golanului trubadur". Versurile „Imnului Golanilor" nu lipsesc nici de pe monument, şi nu au lipsit nici din „piaţă". Imnul a răsunat din nou, după apr