Moldova poate fi modelul de succes al Parteneriatului Estic pentru că are atitudinea şi economia cea mai oprientată spre UE din zona respectivă, susţin experţii. Dar momentul ridicării vizelor pentru ţările UE nu este încă cert.
Prezentarea planului de acţiuni pentru regimul de vize, astăzi, în Parlamentul de la Chişinău, este un moment cheie pentru traseul Republicii Moldova spre UE pentru că odată cu el sunt aşteptate date concrete de parcurs cu asumarea unor angajamente clare de reform din partea autorităţilor moldovene. Obiectivul cel mai apropiat ca şi dorinţa cea mai mare a basarabenilor este ridicarea vizelor către ţările europene.
Din cele şase ţări din Parteneriatul Estic (Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaijian şi Armenia), vecinii României de peste Prut spun experţii, au atitudinea cea mai favorabilă faţă de UE, economia cea mai orientată spre acest spaţiu şi au dezvoltat rapid relaţii cu Bruxellul în ultimele 12 luni. Potrivit studiului "Parteneriatul Estic - instrucţiuni de utilizare", publicat de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) în septembrie 2010, spre deosebire de Ucraina și Rusia, care au așteptat promisiuni concrete înainte de a se angaja la reformele tehnice solicitate pentru ridicarea vizelor, Guvernul Republicii Moldova a adoptat o poziție proactivă.
Liberalizarea vizelor este una dintre prioritățile actualului guvern care a început să implementeze reformele înainte de a i se cere aceasta de către UE. Dialogul cu privire la vize a fost lansat oficial la 15 iunie și în septembrie erau așteptate două misiuni de evaluare pentru verificarea stadiul de pregătire al Republicii Moldova în ceea ce priveşte securitatea documentelor, pașapoartele biometrice și migrația ilegală. Unele dintre cele mai importante probleme în această privință sunt generate de situația Transnistriei.
"Ca rezultat al acestor două misi
