Ultimele zece arii naturale din judeţ pot fi luate în administraţie pe cinci ani până în 23 februarie. Custozii pot fi administraţii locale, ong-uri sau persoane fizice, iar întreţinerea ariilor protejate aduce garantat bani europeni, dar şi câştiguri din alte surse

Zece arii naturale protejate din Bistriţa-Năsăud sunt oferite pentru luarea în custodie de Ministerul Mediului. Depunerea dosarelor pentru luarea în administrare pe termen de 5 ani se face doar în decursul a 30 de zile, din 24 ianuarie până în 23 februarie 2011. Beneficiarii contractului de custodie pot fi atât primăriile pe raza cărora se află obiectivele protejate, cât şi organizaţii nonguvernamentale ori simple persoane fizice.

Primăriile fac nazuri

Deşi pentru cele zece arii protejate Agenţia de Protecţia a Mediului (APM) Bistriţa-Năsăud face publicitate de câteva săptămâni nicio primărie nu şi-a anunţat intenţia de a deveni custode : „Acum este a treia sesiune şi sunt oferite arii protejate care au mai rămas în judeţ. Deşi am vorbit cu primarii din zonele respective, şi le-am explicat despre ce este vorba, întrebarea cea mai frecventă a fost dacă este obligatoriu să facă aceste dosare. Cum li s-a spus că nu, răspunsul lor a fost evaziv", spune Alina Şteopan, inspector la APM Bistriţa-Năsăud.

Primăria din Mărişel are pe teritoriul comunei una dintre cele mai spectaculoase arii protejate, „Râpa cu Păpuşi", o aglomeraţie de concreţiuni săpate în piatră, care seamănă cu nişte chipuri umane. Deşi pe hârtie are tot felul de planuri cu rezervaţia, primarul n-are nicio intenţie în privinţa custodiei: „am văzut ceva pe internet, n-am ştiut că trebuie luată în custodie. Nu cred că vom face ceva până în 23 februarie, dacă o ia altcineva atunci asta e", spune primarul din Mărişel, Toma Someşan.

„Râpa cu Păpuşi", un sit uşor de administrat

Ecologiştii spun însă că primăriile fa