Cu o investiţie de câteva zeci de milioane de euro în aparatură de ultimă generaţie, dar şi în refacerea interioarelor, Spitalul Colţea a devenit un exemplu pentru modul în care ar trebui să arate unităţile spitaliceşti din România.
Pe holurile aşezământului aflat la kilometrul zero al Capitalei domneşte o curăţenie impecabilă, aparatura pare scoasă din ţiplă, înghesuiala din saloanele proaspăt renovate a dispăut cu desăvârşire.
Spitalul funcţionează în clădirea actuală de la sfârşitul secolului al XIX-lea. De pe la mijlocul anilor ‘50 spitalul a început să fie, atât din punct de vedere al dotărilor, dar şi al amenajărilor depăşit. Cu toate astea, abia în 1999, Guvernul a decis să investească 90 milioane de dolari pentru modernizarea spitalului, bani obţinuţi printr-un împrumut extern. În pofida sumei consistente, lucrările s-au desfăşurat în ritm de melc în primii opt ani şi mai accelerat în ultimii trei sau patru. Unul dintre motive a ţinut de Ministerul Culturii şi Cultelor care a impus anumite restricţii. Renovarea faţadei s-a făcut după schiţe şi imagini de arhivă. În anumite părţi ale clădirii s-a interzis instalarea aparatelor de aer condiţionat, care au fost „mascate" în tavan. Montarea antenelor pe pereţii exteriori nu este permisă, după cum micii pacienţii nu au voie să scoată pe geam alimentale primite de acasă. Suma investită în aparatură şi tehnică modernă a fost de aproximativ 40 de milioane de dolari, restul fiind cheltuiţi în construcţie. Este vorba despre o centrală termică,dispozitive de climatizare la toate nivelurile, o bucătărie nouă, splătorie. De asemenea, a fost înlocuit mobilierul, iar în parcul din faţă care are deschidere la bulevard s-au realizat o serie de lucrări de reamenajare.
„Se operează ca la uzină"
Directorul medical Ion Bruckner lucrează în spital din 1971. Îşi aminteşte că, pe atunci, spitalul avea 900 de
