În sfârşit, Emil Boc a învăţat ceva de la Traian Băsescu. Concluzia asta politică e singurul lucru concret cu care se vor alege cetăţenii după show-ul premierului pe tema preţurilor carburanţilor. Boc a chemat televiziunile la Guvern şi le-a ţinut un discurs băsescian adevărat, din ăla cu antiteză clară, în alb şi negru, cu băieţi buni şi băieţi răi, perfect conturaţi, ca să ştie încă o dată poporul cine-i vinovat de situaţie. De data asta, personajul negativ nu e Opoziţia, nu e presa, Franţa şi Germania, pensionarii îmbuibaţi sau profesorii lacomi. Ăia răi sunt companiile petroliere. Altfel spus, "preţul carburanţilor a crescut nejustificat". Asta se vede şi din faptul că statul nu mai înhaţă 52,5% din preţul benzinei la pompă, ca la începutul anului trecut, ci doar 49,8%. E adânc, iar ANAF, "felicitări ANAF!", a observat că benzina s-a scumpit mai repede în 2010 decât în 2009, când ar trebui să fie invers.

După aia au urmat măsurile de apărare ale şoferilor împilaţi de ciocoii petrolieri. Boc, făcând eforturi supraomeneşti de a vorbi rar pentru a sublinia importanţa momentului: "Solicit ANAF declanşarea unor inspecţii fiscale generale…, solicit Consiliului Concurenţei o analiză suplimentară pentru a observa dacă e o practică de monopol". Trecem peste faptul că, în acest caz, putem avea cel mult o practică de cartel, ar fi culmea să-i cerem premierului României să aibă proprietatea termenilor. Important e doar dacă există şanse ca preţurile carburanţilor să scadă. În acest moment, şansele sunt nule. În fond, cine luptă pentru noi? ANAF şi Consiliul Concurenţei. ANAF nu e specializată în formarea preţurilor, singura şansă a agenţiei de a câştiga lupta e demonstrarea "preţurilor nejustificate", adică demonstrarea evaziunii fiscale. Cum ar veni, Fiscul nostru, care de când e el Fisc, n-a fost în stare să prindă şi să condamne un mare evazionist "pe persoană f