Recunosc că auzisem o mulţime de poveşti des­pre Adrian Sărmăşan şi despre "Prinţul Vânător" atunci când am ajuns întâia oară la Turda. O întâm­plare a făcut să revin în orăşelul transilvan de câteva ori pe sfârşit şi început de an, aşa că o dată mi-am zis să nu mai ocolesc locul şi să încerc să înţeleg de ce toată lumea îmi spunea că, dacă-l voi cunoaşte, nu voi ezita să-l admir, pentru pasiunea şi obstinaţia cu care şi-a împlinit un vis: acela de a avea un castel. "Prinţul" Adrian Sărmăşan şi-a construit un "castel" în inima Turdei – gândit, în bună măsură, ca hotel de patru stele, restaurant şi spaţiu pentru desfăşura­rea de concerte folk, iar acum, pe Valea Vânture­ţu­lui, la Poarta Apusenilor, ridică un mic domeniu pentru "Prinţesa din Carpaţi", soţia sa, Csilla Imola Sărmăşan. "E sublim să reuşeşti. E sublim să reuşeşti acolo unde este greu, în ţara ta", mi-a mărturisit artistul, care recunoaşte că pe la jumătatea anilor '90 cochetase cu ideea de a pleca din ţară. Dar a rămas şi, în 1997, a început construcţia castelului ("ăsta a fost visul meu din copilărie: să construiesc un castel, căruia să-i desenez eu arhitectura") şi şi-a creat un blazon. Scutul are o cruce ortodoxă care deli­mitează, într-un fel, planurile. În partea stângă sus se află coiful unui cavaler, tigrul, care-l reprezintă pe stăpânul familiei (Adrian Sărmăşan e în zodia Tigrului de apă). Jos, în dreapta, se regăseşte scorpionul ("semnul zodiacal al consoartei mele"), iar în stânga e semnul Vărsătorului, care-l reprezintă pe Adrian Jr. "Suntem uniţi prin credinţă, prin această cruce, iar dedesubt se află deviza noastră, în limba latină, «Semper vincit», adică: «Întotdeauna învingător»". Artist şi poet, Adrian Sărmăşan iubeşte deopotrivă arta gastronomică: "Încă de când eram mic, tatăl meu m-a învăţat să tai porcul, să gătesc. Pentru restaurant, eu am creat meniul. Îmi plac bucatele tradiţionale