Simpla participare la alegeri ar putea costa partidele, din 2012 încolo, zeci de milioane de euro. Aceasta din cauza garanţiei financiare pe care Autoritatea Electorală Permanentă vrea să o introducă pentru toate tipurile de alegeri.

Garanţia la candidatură a fost introdusă în 2008, o dată cu schimbarea sistemului de vot, şi a stârnit la momentul respectiv numeroase controverse. Este vorba de o sumă de 5 salarii minime brute pe ţară, sumă pe care partidele trebuie să o depună pentru fiecare candidat la Senat şi la Camera Deputaţilor, într-un cont deschis de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Potrivit noului Cod electoral, avansat de AEP, garanţia ar urma să se dubleze, la 10 salarii minime brute pe ţară. Adică, 6.700 lei pentru fiecare candidat, la nivelul actual al salariului minim pe ţară. Dacă facem un calcul simplu, plecând de la numărul de candidaţi de la parlamentarele din 2008, rezultă că de pe urma celor aproape 3.000 de aspiranţi la un scaun de senator sau deputat s-ar strânge 19,8 milioane de lei (adică, 4,73 milioane de euro).

În plus, AEP vrea să extindă sistemul garanţiei financiare şi la celelalte tipuri de alegeri. Cu alte cuvinte, sume şi mai mari din vistieriile partidelor pentru locale şi prezidenţiale, dar şi pentru Parlamentul European.

Toţi aceşti bani sunt returnaţi partidelor după încheierea alegerilor, dar numai dacă formaţiunea a adunat minimum 1% din voturile valabil exprimate la nivel de circumscripţie electorală, respectiv colegiu uninominal. În prezent, condiţia returnării garanţiei este obţinerea a 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Banii nereturnaţi se fac venit la bugetul de stat.

134.000 lei/candidatura la Primăria Bucureşti

În cazul alegerilor locale, cea mai mare sumă ar urma să fie plătită pentru cei care doresc să ajungă în fruntea Primăriei Capitalei: 200 de salarii minime