O intrebare care doar formulata ar trebui sa ne provoace greata si sa ne infioare. Ii iubim sau le luam apararea doar pentru ca au reusit sa ne subjuge si sa ne faca dependenti de resursele pe care le detin si le impart dupa cum vor?

De ce vedem atat de des romani compromitandu-se in timp ce clameaza numele unor personaje cel putin controversate? Sunt ei doar cumparati sau exprima o credinta sincera? Si care este cel mai grav lucru - a te lasa cumparat de cel pe care il sustii sau sa o faci din sinceritate?

Nu e usor sa raspunzi. Mai ales atunci cand iti aduci aminte ca la doar 21 de ani de la moartea lui Nicolae Ceausescu, romanii isi regreta si isi plang deja, in proportie de peste 50%, fostul tiran, dictator, calau si profanator al simbolurilor si credintelor sale. In acest ritm, in urmatorii 30 de ani ar trebui sa ne asteptam ca acest popor minunat sa isi beatifice fosta oroare, iar in calendar sa apara deodata sarbatoarea lui Nicolae Ceausescu cel Mare si Sfant.

Cum acest scenariu nu ar trebui sa ne socheze prea mult, in baza datelor actuale, sa ne intoarcem in prezent. Manifestarile prin care concetatenii nostri isi manifesta simpatia, daca nu cumva chiar dragostea, fata de tot felul de fosti securisti sau comunisti, fata de marii corupti de ieri sau de astazi si fata de orice personaj cat se poate de dubios, scos vedeta peste noapte de fabrica de telejustitie DNA - nu reprezinta toate oare supunerea noastra oarba in fata marilor stapani ai tarii?

Nici nu mai conteaza procentul - cati ii canta sincer si cati pentru ca sunt platiti sa o faca. Faptul ca exista unele persoane care ies in strada, ingheata in ger sau tremura in ploaie pentru a-si exprima simpatia si pentru a scanda numele, aplaudandu-i si ovationandu-i, unui Cornel Penescu, unui Antonie Solomon, unui Dan Diaconescu ori Gigi Becali sau, mai grav, unui M