Membru al Cenaclului Epigramiştilor Olteni, şi-a lansat recent cartea intitulată „Istoria Clipei“, cu versuri simple şi directe despre viaţă şi dragoste.
A descoperit pasiunea pentru poezie de la o vârstă fragedă, însă spune că istoria este prima sa dragoste. „Am avut o înclinaţie spre partea umanistă, deşi «trăiam» geometria, care mi se pare foarte apropiată de poezie. Citesc literatură din clasa a patra, iar «Legendele Olimpului» au fost preferatele mele. Istoria rămâne însă prima mea dragoste. Am fost olimpic naţional la istorie în clasa a opta“, spune poetul.
După ce a copilărit în Valea Jiului, la şapte ani s-a mutat cu părinţii în Gorj. „Am venit cu familia la Motru. Mi-a fost greu să mă despart de colegii de clasă. În prima zi petrecută la Motru m-am rătăcit, când m-am dus să caut o cutie poştală ca să le trimit prietenilor o scrisoare“, îşi aminteşte poetul. A ales apoi să urmeze Liceul Industrial de Marină din Orşova. „După liceu, am lucrat o lună ca bucătar, pe o macara plutitoare, la Călăraşi. Ştiam să gătesc pentru că mama mea a murit când aveam nouă ani şi a trebuit să învăţ, însă acolo a trebuit să fac mâncare pentru 26 de oameni. Pentru că nivelul apelor scăzuse şi nu mai existau locuri de muncă, am ales să revin acasă. M-am angajat ca electrician, la minerit, în Motru“, precizează bărbatul stabilit acum la Târgu-Cărbuneşti.
Adrian Păunescu, un idol
În perioada liceului a fost însă apropiat de lumea literară. „Am fost membru al Cenaclului Eftimie Murgu de la Orşova, apoi, tot la Orşova, am făcut două spectacole cu Gabriel Asproiu. Eu eram poreclit Lenin, iar el Stalin. Era un protest, pentru că în turneul Cenaclului Flacăra nu era prinsă şi Orşova. Adrian Păunescu l-a trimis pe domnul Constantin Dragomir să vadă spectacolul. Acesta a văzut sala plină şi efectul asupra publicului şi ne-a invitat la două spectacole. La Craiova